Cum clasificam cafeaua?
Cafeaua este definite de 11 caracteristici. Dintre ele le vom alege pe cele care ne pot ajuta in procesul nostru de a ajunge la ceasca perfecta cu cafea.
- Origine
- Specie
- Anul recoltei
- Metoda de procesare
- Forma bobului
- Marimea bobului
- Clasificarea dupa tipul de cafea
- Culoare
- Prajire
- Aroma
- Gust
Clasificarea dupa origine ajuta la identificarea tarii de origine, a zonei de productie, iar cateodata numele cafelei este dat de catre portul de unde este exportata. Exista 3 categorii de origine:
- Mild
- Robusta
- Arabica (Braziliana)
MILD: include cafelele de tip Arabica care cresc in America Centrala si de Sud, prin urmare cafeaua braziliana nu intra in aceasta categorie. Recoletele care cresc in Kenya, Burundi, Tanzania sau Congo sunt de asemeni considerate ca facand parte din Mild.
ROBUSTA: creste in special in Africa si Asia. Sunt in general etichetate dupa tara de origine, iar cateodata dupa zona de productie sau portul de export.
ARABICA: reprezinta 40% din productia mondiala de cafea si are toate calitatile cafelelor din Brazilia (S. Paolo, Parana, Sul de Minas etc.). Strict din punct de vedere al comertului acest tip de cafea este incadrat in 3 mari categorii: Santos, Parana si Rio plus o categorie aparte ce include si cafelele Robusta, ce este numita Conilon. Pentru consumatorul clasic de cafea categoriile de Arabica se impart in Cerrado, Triangulo, Mineiro, Mogiana etc.
Clasificarea dupa aroma.
Aroma joaca un rol important pentru a evalua gustul cafelei preparate. Aroma poate fi florala, ciocolata, piperata, fermentata, verde, pamantie, lemnoasa, mucegaita, afumata, fructata, acida, ca de vin, urat mirositoare, umflata.
Gustul din ceasca ramane insa cel mai important pentru ca in cele din urma acesta defineste ce tip de cafea ne place, chiar daca nu stim clasificari, soiuri, origini si asa mai departe. Asadar, in ceasca avem asa: foarte slaba, slaba, medie, puternica, acida, foarte acida.
Procesul de prajire este cheia este cheia gustului, motiv pentru care l-am lasat pentru sfarsit. Exista 3 tipuri de prajire, iar ele determina aroma cafelei, ceea ce in cele din urma determina gustul si modul in care noi ne bem cafeaua. Prajirea poate fi slaba, medie sau tare (dark).
Procesul de prajire se face la temperaturi de pana la 2900 grade si schimba in esenta bobul de cafea, insa nu afecteaza continutul de cofeina. In timpul procesului de prajire boabele se maresc, devin mai usoare, se evaporeaza apa din bobul de cafea, amidounul devine zahar, iar zaharul se caramelizeaza.
Datorita proceselor chimice ce au loc in timpul prajirii, cafeaua slab prajita este acida, iar cea prajita intens are tonuri foarte slabe de aciditate in schimb este uleioasa, are aroma ciocolatie si dulce-amaruie.
Metoda de procesare capata o importanta din ce in ce mai mare in ultimul timp din cauza faptului ca aceasta poate fi determinanta in gustul final al cafelei. Priocesarea se face la cateva ore dupa culegerea cafelei si poate fi uda, uscata, manuala, automata